Uzdin

Prima biserică în Uzdin a fost construită în perioada dintre anii 1801-1804. După jumătate de secol această biserică a ars într-un incendiu în anul 1854, şi în locul ei a fost construită una nouă în anul 1856. Iconostasul acestei biserici a fost pictat de Constantin Daniel, unul din cei mai importanţi pictori voivodineni din secolul al XIX-lea.

Hramul bisericii şi ruga satului:
23 aprilie, Sf. Gheorghe

Crepaja

Prima biserică din Crepaja a fost construită în anul 1776, doi ani dupa înfiinţarea satului. Biserica a existat până în anul 1822, când a început construcţia bisericii de azi, fără turn. Tunul a fost construit în anul 1835, iar pictarea interiorului a fost termină în anul 1860. Iconostasul bisericii a fost pictat de pictorul academician Jovan Popović.

Hramul bisericii şi ruga satului:
28 august, Adormirea Maicii Domnului

Putnikovo

Construirea bisericii a fost începută la Preobraženje (Schimbarea la faţă) în 19 august 1938, şi a fost terminată în decembrie în acelaşi an. Biserica este dedicată Naşterii Maicii Domnului, care se sărbătoreşte în 21 septembrie ca Sfânta Marie Mică. Iconostasul bisericii cu 19 icoane a fost făcut de emigrantul rusesc Vladimir Zalinski, pictor din Kikinda Mare.

Hramul bisericii şi ruga satului:
21 septembrie, Sf. Maria mică

Covăciţa

Biserica evanghelică

Biserica evanghelică slovacă a fost ridicată şi sfinţită în anul 1828, după proiectul arhitectului Sudai şi Kunza din Timişoara.

Interiorul a fost pictat în anii 1838/1839 cu motive caracteristice pentru bisericile slovace, iar pictura din altar “Rugăciunea lui Hristos în grădina din Gestiman” a fost făcută de pictorul cunoscut Constantin Daniel.

În anul 1914, a fost adăugat turnul cu clopote, şi atunci a fost instalată şi orga. Pe lângă slujbele religioase aici se ţin şi concerte de muzică clasică pentru că templul este caracterizat de acustica excepţională care iese în evidenţă în special în muzica corală.

Hramul bisericesc:
20 octombrie, Kirvaj

Debeljača

Biserica reformată

Construirea bisericii actuale din Debeljača a durat din anul 1836 până în anul 1838. Cu înălţimea sa de 76 m şi 1000 de locuri pentru şezut, această biserică reprezintă cea mai înalta şi cea mai mare biserică reformată de pe teritoriul fostei Iugoslavii. Forma pe care o are azi a primit-o în anul 1903, prin contruirea noului dom. Comunitatea Reformată din Debeljača a fost timp de mai multe decenii cea mai numeroasă de pe aceste meleaguri.

Biserica ortodoxă

Construcţia bisericii ortodoxe din Debeljača a început în anul 1934, iar biserica a fost sfinţită un an mai târziu, în anul 1935. În acelaşi an în biserică a fost botezat şi primul copil de sex masculin, Živan Savanov, născut în 18 martie anul 1935. Icoanele din interiorul bisericii au fost pictate de un autor necunoscut, iar în biserică există 41 de icoane.

Biserica romano-catolică

Biserica romano-catolică are statutul legal în zona Episcopatului de Sud. Suprafaţa bisericii care a fost construită în anii 1982-1983, împreună cu clopotniţa care a fost construită în anul 1960, este de 95 m2.

Sfânta Liturghie este în limba maghiară.
Zilele comunităţii bisericeşti reformate – 12 mai

Hramul bisericesc ortodox:
18-19 august, Schimbarea la faţă

Hramul bisericii romano-catolice:
25 decembrie, Crăciunul

Biserica reformată                                      Biserica ortodoxă                                     Biserica romano-catolică

Padina

Biserica evanghelică

Biserica evanghelică slovacă se găseşte pe înălţarea din sat. A fost construită în 1839 –41 după proiectul arhitectului Bartolomeu Haneka. Interiorul este în culoare albă pură ceea ce reprezintă puritatea credinţei. Unica pictură pe altar, ulei pe pânză, este manopera pictorului academician Adam Poničan.

Pe ea este prezentat Hristos bătând la uşa inimilor omeneşti. În biserică se ţin concerte de muzică clasică.

Hramul bisericesc:
4 noiembrie, Kirvaj

Idvor

Biserica ortodoxă

Biserica actuală a fost ridicată în anul 1803. Iconostasul a fost făcut de profesorul şi artistul belgrădean Stevan Todorović în anul 1879. Pe lângă acest iconostas, biserica deţine şi picturi valoroase ale lui Stefan Dečanski, Sfântul Simeon şi ale ţarilor Uroš şi Lazar. Biserica deţine şi cele 4 evanghelii din anul 1562, precum şi 2 minee florale din anul 1643.

Lângă pereţii bisericii se găsesc 2 mormânturi, la partea de nord mormântul lui Petar Kraljev, participant la Adunarea din mai din anul 1848, iar la partea de sud mormântul preotului Arsenije Jović, care a decedat în anul 1803. Cramul bisericii este Bunavestire a Maicii Domnului.

Mai putem să menţionăm că în biserica noastră a fost botezat marele om de ştiinţă Mihajlo Idvorski Pupin.

Ruga satului:
10 august

Cramul bisericesc:
28 august, Sf. Marie Mare

Samoș

Biserica ortodoxă

Temelia bisericii a fost pusă în anul 1840, iar în anul 1847 a fost sfinţită. Biserica a fost construită din materiale dure şi de aceea la reparaţii majore nu s-a ajuns până în anul 1904.

Biserica din Samoş a fost construită la fel ca şi celelalte preacurate biserici cu un turn, baza sfântului templu se află la 100 m altitudine. Altarul este spaţios, cu iconostasul înfundat, loc pentru diaconi şi alte locuri.

Hramul bisericesc şi ruga satului:
2 august, Sf. Ilie

---

Add this page to your favorite Social Bookmarking websites